Entorsa de șold în tratamentul adulților

Entorsa de șold în tratamentul adulților

Existenţa leziunilor tegumentare realizează luxaţia deschisă. Pe lângă structurile articulare, şi ţesuturile moi periarticulare suferă leziuni importante, în special modificări circulatorii cu vasodilataţie, creşterea permeabilităţii vasculare ce au ca rezultat edemul posttraumatic şi revărsatele intraarticulare.

În funcţie de intensitatea traumatismului, uneori se asociază leziuni musculo — tendinoase, vasculare şi nervoase.

Diagnosticul clinic și paraclinic într-o luxație Tabloul clinic este dominat de durerea intensă, vie entorsa de șold în tratamentul adulților în dreptul articulaţiei afectate, care se exacerbează la tentativele de mobilizare activă sau pasivă.

Celelalte semne şi simptome sunt: impotenţa funcţională totală; semne de suferinţă nervoasă sau vasculară în caz de leziuni vasculo — nervoase asociate ; deformarea regiunii; poziţie vicioasă caracteristică a membrului orice tentativă de corectare a acesteia întâmpină o rezistenţă elastică şi exacerbează durerea ; echimoza periarticulară semn tardiv.

Entorsa de șold în tratamentul adulților. Reducerea luxatiei de sold prin Kocher

Palpare duce la exacerbarea durerii. Tot prin palpare se poate aprecia modificarea raporturilor normale dintre reperele anatomice osoase cunoscute.

Entorsa de mana Ce este entorsa la mana? Entorsa la mana o leziune traumatica care apare in urma intinderii sau ruperii ligamentelor de la nivelul articulatiei mainii provocata de o miscare brusca de rasucire sau o lovitura violenta. Afectiunea  se produce atunci cand la nivelul articulatiei se aplica o forta foarte puternica sau cand forta respectiva are o directie neobisnuita, intinzand ligamentele peste limita de suportabilitate. In timpul loviturii sau suprasolicitarii, ligamentul incheieturii mainii poate suferi de la mici intinederi la rupere totala si poate afecta si cartilajul, muschiul sau tendonul din regiunea respectiva.

Luxaţiile trebuie diferenţiate de entorse şi fracturi. Diagnosticul diferenţial se bazează pe examenul clinic şi radiologic obligatoriu, radiografia standard va fi făcută în două incidențe. Atunci când raportul anatomic dintre două suprafeţe articulare este păstrat, dar spaţiul dintre ele este mai mare,  se vorbeşte despre o disjuncţie sau diastază articulară.

Diagnosticul trebuie să precizeze dacă este vorba despre o luxaţie iterativă, care se produce la nivelul aceleiaşi articulaţii prin repetarea unor traumatisme importante sau care survine la aceeaşi articulaţie la traumatisme din ce în ce mai mici ca intensitate luxaţie recidivantă. Complicaţiile luxațiilor Complicaţii luxațiilor le pot fi imediate sau tardive. Tratamentul luxaţiilor Primul ajutor este reprezentat de calmarea durerii, imobilizarea membrului într-o poziţie antalgică bandaj, eşarfă, cearşaf şi eventual reducerea unor luxaţii.

Entorsa de șold în tratamentul adulților

Unele luxaţii scapulo — humerale, luxaţiile de mandibulă şi de police pot fi reduse de către medicul generalist dacă sunt excluse cu siguranţă asocierile unor fracturi.

După acordarea primului ajutor, pacientul trebuie transportat urgent într-un serviciu specializat de ortopedie — traumatologie. Reducerea ortopedică se face în condiţii de anestezie, care asigură analgezia şi relaxarea musculară. Reducerea se face în principiu prin imprimarea extremităţii luxate a unei mişcări inverse faţă de cea prin care s-a produs luxaţia. Prin reducere se aduc din nou în contact anatomic suprafeţele articulare.

Dacă nu se reuşeşte reducerea ortopedică, se recurge la reducerea chirurgicală, pe cale operatorie. Ea este necesară de obicei în luxaţiile vechi, fixate, ireductibile.

Traumatologie

Îndiferent pe ce cale se realizează reducerea este necesară imobilizarea articulaţiei. După suprimarea imobilizării începe terapia de recuperare funcţională. Prognosticul variază în funcţie de articulaţia interesată, de existenţa sau nu a complicaţiilor, dar şi în funcţie de tratamentul aplicat.

entorsa de șold în tratamentul adulților boli ale mușchilor oaselor și articulațiilor

Reducerea luxaţiei mandibulei Se realizează cu pacientul în poziţie şezândă. Medicul stă în faţa pacientului şi introduce ambele police în cavitatea bucală a bolnavului, aşezându-le pe arcadele dentare inferioare.

Celelalte degete cuprind extern marginea inferioară a mandibulei bilateral. Se realizează bascularea inferioară a condililor mandibulari prin apăsarea ultimilor molari cu policele în timp ce simultan se imprimă mentonului o mişcare ascendentă.

entorsa de șold în tratamentul adulților 911 balsamuri pentru îmbinări

După realizarea acestei mişcări se împinge mandibula posterior şi se percepe un clacment în caz de reducere a luxaţiei. Mandibula nu se imobilizează, dar se recomandă bolnavului să nu caşte excesiv.

Luxațiile: ce sunt, care sunt simptomele, cum le tratăm

Luxaţia sterno — claviculară Survine în cadrul căderilor pe umăr prin transmiterea forţelor de compresie laterală şi sagitală. Pot fi luxaţii anterioare sau presternale, cele mai frecvente, posterioare sau retrosternale şi superioare.

Ruptura doar a ligamentului sterno — clavicular, cu păstrarea intactă a ligamentului costo — clavicular şi prezervarea raporturilor articulare este cunoscută drept entorsă sterno — claviculară. La inspecţia regiunii sterno — claviculare, se evidenţiază o tumefacţie proeminentă la nivelul articulaţiei sterno — claviculare, mobilitate anormală şi impotenţă funcţională relativă.

entorsa de șold în tratamentul adulților gheara diavolului pastile prospect

Inserţia claviculară a muşchiului sternocleidomastoidian determină deplasarea superior şi anterior a extremităţii proximale a claviculei. În cazul luxaţiei retrosternale, se dezvoltă fenomene de compresie mediastinală, ce necesită o reducere de urgenţă.

Radiografia certifică diagnosticul tipului de luxaţie. Manevrele de reducere ortopedică sunt eficiente, dar reducerea este greu de menţinut şi de aceea, se preferă o artrosinteză sterno — claviculară cu broşe Kirschner cu, sau fără, cerclaje de sârmă. La vârstnici şi taraţi se aplică un bandaj Desault pentru 3 săptămâni. În cazul entorselor, se aplică un bandaj Desault pentru 1 — 2 săptămâni. Luxaţia acromio — claviculară Se întâlnesc frecvent în patologia sportivă.

Conform clasificării Allman se disting trei stadii evolutive: entorsa acromio — claviculară simplă, reprezentată de simpla elongare a ligamentelor acromio — claviculare.

Entorsa de mana

Tracţiunea în ax a braţului accentuează deplasarea. Examinarea radiografică este util să se facă cu pacientul susţinând o greutate de partea afectată şi bilateral pentru a se diferenţia de subluxaţiile acromio — claviculare constituţionale. Diagnosticul de certitudine se pune după examinarea clinică şi radiografică. Tipurile 1 şi 2 Allman se tratează ortopedic prin imobilizare în bandaj Desault pentru circa 3 săptămâni.

Tipul 3 de entorsa de șold în tratamentul adulților acromio — claviculară cu deplasare mare, la persoane active, se operează. Se disting: procedee acromio artroza articulației încheieturii stângi claviculare, ce realizează o artrosinteză cu broşe şi hobanaj Muller ; procedee coraco — claviculare, ce fixează clavicula de coracoidă printr-un şurub Bosworth ; procedee mixte, ce realizează o ligamentoplastie coraco — claviculară şi o artrosinteză acromio — claviculară.

Dewar — Barington solidarizează clavicula de apofiza coracoidă osteotomizată, iar în procedeul Phemister se efectuează excizia structurilor articulare rupte, sutura ligamentelor coraco — claviculare cu fir neresorbabil şi artrosinteză cu 2 broşe Kirschner. În entorsa acromio — claviculară se aplică un bandaj Desault pentru 1 — 2 săptămâni.

Luxaţia scapulo — humerală Este tipul de luxaţie cel mai frecvent întâlnită şi survine în majoritate la tineri. Se produce ca urmare a unor mişcări violente în articulaţia umărului de abducţie, rotaţie externă şi retropulsie a braţului. Trebuie diferenţiată de luxaţia recidivantă a umărului, ce survine în cadrul unor episoade repetitive de luxaţii ale umărului, ce ajung să se petreacă la traumatisme din ce în ce mai minore, ca urmare a unor leziuni locale constituite.

Tipuri de luxații de umăr Distingem mai multe tipuri de luxaţii scapulo — humerale în funcţie de locul deplasării capului: luxaţia antero — internă, în care capul humeral se situează anterior de glena scapulei, cu variante subcoracoidiană, cea mai frecventă, intracoracoidiană, subclaviculară şi extracoracoidiană, în funcţie de raportul capului humeral cu apofiza coracoidă.

Braţul este foarte dureros, menţinut în poziţie vicioasă de abducţie şi entorsa de șold în tratamentul adulților externă, iar tentativele de apropiere a braţului de corp sunt urmate de revenirea în poziţia initială, constituind semnul Berger.

La palparea regiunii umărului, nu se simte capul humeral, acesta fiind pus în evidentă intern, sub coracoidă. În luxaţia inferioară, braţul este situat în abducţie maximă.

entorsa de șold în tratamentul adulților dureri severe la nivelul soldului

În tipul posterior de luxaţie scapulo — humerală, braţul este lipit de corp şi rotat intern, iar pacientul nu poate efectua mişcări de rotaţie externă a braţului.

Indiferent de tipul luxaţiei, se va controla sensibilitatea cutanată în teritoriul nervului circumflex axilar pe faţa postero — externă a umărului şi statusul vascular al braţului afectat. Examinarea radiografică obligatorie, în scop diagnostic, evidenţiază tipul luxaţiei şi eventuale leziuni asociate fractura de trohiter sau cea a glenei scapulei.

Ațiputeafiinteresat